Ne vedem la Busteni?

Se apropie Moto Xcountry 2012. 

De maine

Plec. Insula, Grecia, magari, bicicleta, soare, poate kite, sigur tzatziki, apa, diving...

In mod cert o sa imi aduc aminte ca in alte vremuri, nu foarte vechi, imi placeau sporturile extreme!

rhodos, acum ceva vreme...

Outextrem 36

Stiu ca par patetic dar analizand ceea ce am facut pana la 36 de ani acesta a fost cel mai frumos capitol din viata mea :)

Din pacate a venit criza economica si la acel moment nu am stiut sa gestionam situatia. Dar niciodata nu e prea tarziu. Vom incerca din nou sa ne folosim experienta pentru a crea evenimente si amintiri frumoase celor din
jur.

Dor de...

De verde

De gasca

de Offroad

Concurs cu adrenalina!!!

Outextrem impreuna cu cei de la Wild Escapes te invita sa participi la un concurs pentru a castiga un weekend pentru doua persoane la munte, intr-o aventura de neuitat. Poti petrece weekendul 15 - 17 octombrie alaturi de noi in Cheile Rasnoavei, judetul Brasov.

Ce castigi?

Un weekend all inclusive alaturi de echipa Outextrem. Vei avea parte de offroad, catarare, rapel, tiroliana, paintball, trekking, tir cu arcul. Vei invata sa faci focul folosind cremene, vei invata sa gatesti la un foc de tabara, vei asculta cantece de munte cantate in jurul focului. De asemenea tot ce inseamna cazare si masa va cadea in sarcina noastra.

Ce trebuie sa faci?

Sa scrii pe blogul tau de ce ai vrea sa mergi intr-un weekend de aventura. Ce ti-ai dori sa faci la munte, ce intelegi tu prin turism de aventura. Trebuie ca postarea sa contina o directionare catre site-ul Outextrem unde se desfasoara concursul. Trebuie sa postezi ca si comment la postarea cu concursul link catre blogul tau! Concursul se va desfasura in perioada 28.09 - 10.10.2010. Cele mai interesante trei povesti vor fi premiate cu cate doua locuri in aventura noastra.



Cine hotaraste?

Adica cine e juriul ca sa zic asa. Pai sunt trei membri.
Unul dintre ei este Doru Panaitescu, cel ce ne incanta aproape fiecare inceput de saptamana cu povestile din weekend. E omul care de ceva ani nu si-a mai petrecut weekendul in Bucuresti.

Al doilea membru este Cristi Dorombach aka Piticu. Nu cred ca are nevoie de prezentare.

Si cel de-al treilea este Andrei, adica eu. Sa vedeti ce patiti pe munte :))

Ce putem sa va garantam este ca va fi un weekend plin de adrenalina pe care nu il veti uita prea curand!!!

Let's bike it !!!

Last edit: Trebuie sa promovez cat pot de mult:))..cica se da cate o ciocolata de fiecare persoana adusa de mine!!!

Iata ce voi face duminica viitoare. De ce? Pentru ca e sanatos, pentru ca e aer curat, pentru ca e bicicleta, pentru ca e socializare.

Cine se mai baga???





Mi se pare o initiativa foarte tare...Imi pare rau ca atata timp cat am activat in Outextrem nu am avut niciodata preocuparea sa includem in programele noastre asa ceva





Aaaa..si o poza cu mine pe bicicleta. E de vara trecuta cand am redescoperit ca stiu sa merg. Nu o mai facusem din copilarie. Acum merg cel putin odata pe saptamana. Si sper ca in curand sa folosesc bicicleta si ca mijloc de transport prin oras nu doar ca mijloc de a face sport...

Punct!!!

Punct. Si de la capat. E momentul sa incep o noua etapa in viata mea. Fara Outextrem...



Outextrem se ocupa in principal de organizare de evenimente corporate. Avem ceva vechime pe piata, adica peste 6 ani. Cred de altfel ca suntem primii care am facut chestia asta intr-un mod organizat. S-ar putea sa ma insel dar imi aduc aminte ca in primii ani existam doar noi, cei de la Gorj Aventura si Adventure 4 All de la Cluj.



Am plecat acum 6 ani dintr-o intamplare. Adica un prieten i-a solicitat lui Gogo sa ii duca niste angajati pe munte sa ii distreze altfel decat la obisnuitul spritz. Si de aici a plecat totul. Am plecat la drum intr-o echipa de 6 oameni. Unii s-au pierdut pe drum, altii si-au facut propriile lor afaceri in acelasi domeniu, altii le-au luat locul. Asta e mersul firesc al unei afaceri...



Imi aduc aminte de entuziasmul nostru de a muta muntii din loc si de a ne implica in tot ce se intampla in jurul nostru. Nu pot sa uit cum am plecat intr-o noapte din vara lui 2005 trei oameni la Cosmesti unde erau inundatii sa salvam oameni. Si chiar am facut-o. Dar a fost o chestie atat de spontana si venita din suflet incat atunci cand imi amintesc zambesc. Ne uitam la stiri, fiecare acasa la el, si deodata am pus mana pe telefon si l-am sunat pe Gogo care tocmai il sunase pe Nike sa il intrebe daca se baga la o actiune de salvare. Culmea, asta era si motivul pentru care eu il sunasem pe Gogo. Asa ca am plecat. Spontan. Fara prea multa pregatire. Am aruncat echipament in masina si ne-am dus acolo, fara sa stim ce ne asteapta. Puteti sa o numiti inconstienta dar eu as numi-o entuziasm...



Au fost ani cu amintiri frumoase atat pentru noi cat si pentru 99,9% dintre clientii nostrii. Sau cel putin asa ni s-a spus. Cu multi dintre ei am ramas prieteni, pe unii i-am determinat sa isi ia masini de teren si sa faca offroad, sa iasa la catarare etc...Au fost ani in care ne-am imlicat in actiuni de ecologizare, in organizare de concursuri, in evenimente de BTL, in caravane umanitare, in filmari etc.



Din punctul meu de vedere a venit momentul sa ma retrag. Simt ca nu mai am entuziasmul necesar Outextrem. Pentru ca a fost o stare de spirit pentru mine. Mai mult decat o afacere. Nu pot sa va descriu sentimentul pe care il am cand vad masini pe care nu le stiu, nu stiu nici proprietarii, colantate cu Outextrem. Sau oameni pe munte sau in oras avand pe piept sigla noastra. E ciudat. Placut dar ciudat. A fost ca un copil al meu pe care insa e momentul sa il las sa mearga singur mai departe. Singur e un fel de a spune. Ramane Marius, ramane Gix, raman toti ceilalti. Ramane o echipa...



Vreau sa multumesc celor care mi-au fost alaturi in toti acesti ani. Multi dintre ei citesc ce scriu eu aici si sper sa isi aduca aminte de clipele frumoase petrecute impreuna. Multumesc Gogo, Nike, Tzuparu, Dan Rover, Cornel, Marius, Gix, Burtica, Cornea, Magda, Ilona, Gigi, Planetara, Raul, Sufletel, 14, Mamulea, Andrei Fantana, Andi, Darius, Bogdan. Daca am uitat pe cineva imi cer iertare. Stiti ca nu sunt perfect ...



Multumesc!!!

Outextrem. Offroad. BATTLEFIELD!!!

Astazi s-a stabilit oficial data primului concurs de offroad facut de catre Outextrem. Exclusiv si integral. Ca am tot fost coorganizatori sau sponsori. Ne-a ajuns...

Va fi la Predeal, in mai. Mare spritz, mare distractie dar si mare concurs. Ajutati-ma sa ii dam un nume:)

Later edit: L-am botezat. Battlefield. Pentru ca va fi o mare batalie pe mai multe planuri:). In afara de concursul de offroad proriuzis vor mai fi concerte, concursuri de catarare pe panou pentru spectatori, demonstratii de moto, ATV, parapanta etc

Va fi un super spectacol!!!!!!!

Pentru Daniel Raduta !!!

Stiu ca a devenit ca un fel de moda sa faci licitatii pentru a il ajuta pe Daniel sa treaca de greul moment in care se afla.
Vreau sa contribui si eu prin prisma Outextrem la ajutorarea lui. Cu ceea ce putem si noi. Adica:
- weekend pentru patru persoane la munte, cazare, pensiune completa, activitati outdoor specifice ( offroad, catarare, rapel, tiroliana, paintball, mountainbike, buggy).
- Vor fi doua zile pline de activitati outdoor si adrenalina pentru doua cupluri...
- weekendul il vom alege de comun acord cu castigatorii in cursul lunii aprilie
- pretul de plecare al licitatiei este de 75 euro/pers. - in contextul in care o ora cu un amarat de ATV te costa la munte 100 ron zic ca ar merita sa faci un calcul de cost:)- in acesti bani fiind incluse: cazare minim 3 margarete, cina vineri si sambata, mic dejun sambata si duminica, pranz samabata si duminica. Pe langa minunatele activitati:) descrise mai sus...

Procedura licitatiei va fi urmatoarea: licitati pe blog pana pe data de 1 martie, castigatorii fiind desemnati cei care ofera mai mult pentru Daniel. Acestia vor face plata direct in contul deschis pentru Daniel, dovada platii fiind practic voucher-ul pentru excursie!

Outextrem Social

Acum ceva vreme va povesteam ce avem de gand sa facem pentru copiii de la Centrul de Plasament din Peris.
Din Martie vom da drumul la proiect. Insa as dori sa facem niste iesiri cu copii din mai multe centre de plasament, sa ii punem sa se intreaca si sa interactioneze intre ei.
Astept de la oricine, pe mail, propuneri in privinta asta.
Copiii trebuie sa indeplineasca niste conditii pentru a intra in programele noastre de excursii si training:
- sa fie ok cu scoala ( in primul rand dpdv disciplinar dar si al rezultatelor)
- sa fie dornic de a cunoaste lucruri noi
- sa fie dintr-un centru de plasament din zona Bucuresti, Prahova, Arges, Dambovita, Brasov, Ialomita, Calarasi. Ne limitam la aceste zone datorita costurilor de deplasare ce le-ar implica distantele mai mari.

In maxim 2-3 zile vom posta pe site toate programele ce ne dorim sa le facem in primavara asta.

petrecerea feisbuchistilor

Am fost aseara la Petrecerea Feisbuchistilor. In ciuda vremii - mega ninsoare si viscol - a fost lume nesperat de multa. Si a fost frumos. Locatia ok, mai putin sunetul in momentul de live a lui Margineanu.

Lumea a depasit destul de greu bariera intre prietenia virtuala si statul fatza in fatza. E mai usor sa socializezi cu oameni pe care ii sti din viata de zi cu zi decat cu cei pe care ii sti doar de pe FB.

Tot respectul pentru Alina, Bobo, Leo si toti ceilalti care au fost implicati in organizarea acestui eveniment. Pe Leo l-am gasit neschimbat dupa doi ani in care nu ne-am mai vazut. In momentul in care a inceput sa imi povesteasca de toate proiectele lui mi-am dat seama ca doar ambalajul nu s-a schimbat:)

A fost interesant ca am redescoperit oameni cu care am avut ocazia sa colaborez acum ceva vreme si despre care nu mai stiam mare lucru. Am cunoscut oameni noi. Am descoperit impreuna oportunitati de a misca lucruri.

Pentru ca unul din scopurile acestei petreceri a fost sa se stranga si ceva banutzi pentru a face fericiti niste copilasi autisti de prin Brasov m-am oferit sa le organizez o excursie de aventura cu Outextrem. Acolo va fi pentru ei ca intr-o tabara de cercetasi si sunt convins ca vor invata lucruri noi si interesante. Ma bucur ca Alina (Chicdezece) a marsat la ideea mea si o vom face in clipa in care se duce din zapada.

1 Februarie - Start!!!

La ce? Pai la cateva lucruri noi dar conexe cu vechile activitati...

De maine incepem pregatirea unui prim concurs de offroad pe care il vom face la Predeal in luna Mai in parteneriat cu cei de la 2Extreme. Deocamdata incepem cu partea de aprobari, cazari si alte birocratii. Traseele le cam stim doar ca le vom pune pe roadbook dupa ce se duce zapada.

Impreuna cu cei de la emisiunea Glasul Pamantului de la Etno TV vom incepe un turneu prin tara. Noi cu organizarea, ei cu emisiunea si cantatul:). Vrem sa readucem in satele romanesti obiceiul de a iesi la hora. Imi plac traditiile ce sa-i faci...si cu ocazia asta vom reface si site-ul ca e vechi, antic si incomplet. Treaba facuta intr-o zi cand ne grabeam. Si de atunci tot zic ca il vom reface dar cu vorbitul raman...

De altfel impreuna cu StageMaster imi propun pentru 2010 mai multe proiecte. Dintre care unele chiar marete...sa vedem ce o sa iasa. Greu cu doua sabii in aceiasi teaca...

Aaa...colac peste pupaza ne vom muta si cu sediul saptamana asta. Oricum pentru mine se anunta o saptamana foarte foarte incarcata. Cu multe raspunsuri. Cu multe povesti care se vor inchide. Sper...

Outextrem 2004 - 2010

Outextrem a fost infiintata in anul 2004. Dintr-o intamplare. Din entuziasmul de a arata si persoanelor ce isi petrec majoritatea timpului la birou ca isi pot cunoaste colegii si altfel decat incorsetati in costum si prinsi de stresul cotidian. De aceea noi consideram ca nu avem clienti ci parteneri. Parteneri in a descoperi o altfel de viata. Dinamica si plina de surprize.

Fiecare an care a trecut peste noi de atunci a venit cu ceva nou in privinta servicilor oferite. Intotdeauna am fost deschisi provocarilor, am incercat sa facem evenimente pe care altii le considerau imposibile.

Spre exemplu in 2005 am avut un eveniment outdoor cu peste 10 exercitii dificile cu un grup de 450 de persoane. In 6 ore tot grupul a reusit sa treaca prin cele zece probe, spre surprinderea tuturor. Inclusiv a noastra. In total anul 2005 ne-a adus alaturi de partenerii nostri in peste 20 de evenimente. Deasemenea am fost implicati in actiuni umanitare si de salvare alaturi de Skywalker Sport Extrem.

In 2006 o noua provocare. Team Building in Egipt cu 45 de persoane. Offroad, scubadiving si alte programe. Ne-am diversificat gama de exercitii outdoor prin introducerea unor probe noi, amuzante. Tot 2006 este anul cand am inceput actiuni de ecologizare a unor zone in care ne desfasuram frecvent activitatile. Deasemenea am avut primele grupuri de turisti straini veniti sa faca turism de aventura in Romania.

2007 a venit cu conceptul Green Team Building. La acea data un concept neinteles de piata, in acest moment (2010) – o prezenta in viata oricarei companii care respecta mediul inconjurator. Programele de CSR pe care le-am desfasurat alaturi de partenerii nostri au mers pe zona de ecologizare.Tot in 2007 am introdus si primele exercitii indoor, cele din gama SURVIVAL. Acestea s-au inmultit de-a lungul anilor ajungand acum la peste 10 exercitii ce pot fi propuse de catre trainerii OUTEXTREM.

2008 a fost un an extrem de aglomerat pentru noi. Am reusit sa ducem o echipa de 40 de persoane intr-un canion cu grad ridicat de dificultate, am participat la caravane umanitare. In fiecare weekend din 2008 am fost in actiune alaturi de partenerii nostri. Am avut peste 40 de evenimente in acest an.

2009 a inceput greu. Piata era blocata. Foarte putine evenimente in prima parte a anului. Ca solutie de avarie pentru partenerii nostri am introdus conceptul de TEAM BUILDING PENTRU O ZI. Un program cu costuri reduse, desfasurat in Adventure Park Peris, la o distanta de numai 25 de km de Bucuresti. Deasemenea ne-am implicat in organizarea de evenimente BTL, concursuri moto etc.

2010 e un an in care ne propunem multe. In primul rand sa marim numarul turistilor veniti in programele de turism de aventura. Sa crestem calitatea serviciilor oferite pe segmentul corporate. Si aici ne referim in primul rand la urmarirea post eveniment a impactului activitatilor oferite de noi asupra formarii sau consolidarii echipei partenerilor. Deasemenea ne vom implica in mod activ in actiuni umanitare, in organizarea de competitii offroad.

Botezul!!!

Mi-am rebotezat blogul. Nu mai este outextrem.blogspot.com ci andreiciobica.com.

Motivul?
Daca scriu ceva aici sau injur pe vreunul e parerea mea personala si mi-o asum. Nu vreau sa raspunda o echipa pentru faptele mele. Incerc sa mi le asum eu. Cica asta e semn ca incep sa ma maturizez. Ar fi cazul ca am si eu o varsta...

Asa ca azi am facut un pas mare si mi-am luat domeniul pe numele meu. E tare ciudat dar o sa ma invat. Pana acum ma identificam pt destul de multa lume cu Outextrem. E momentul sa ma delimitez...

Si beau si un pahar de vin pentru asta. Sa fie cu noroc :)

Optimist sau pesimist???

Stau sa ma intreb cum e mai bine sa fii. Altii ar zice visator sau pragmatic...

Mie imi place sa visez. Si sa incerc sa imi indeplinesc visele. E greu. Pentru multe vise iti trebuie resurse de care nu dispui.
In lungul timpului am incercat sa trec peste piedicile materiale cand am vrut sa imi pun in practica o idee( vis ). Nu toate au reusit. Unele m-au facut sa pierd foarte multi bani. Dar asta mai ales incapatanarii mele de a nu renunta la timp.

Stau sa ma intreb daca am invatat ceva din greseli sau pur si simplu am obosit. Imi pun intrebarea asta pentru ca nu mai am elanul de acum ceva ani. Stau, analizez...clar s-au schimbat multe in capul meu. Nu stiu daca asta e bine. Imi frange elanul. Ma face sa pierd timp. Sau sa economisesc bani???

Lumea zice ca e criza si ca e bine sa nu te apuci sa investesti in nimic acum. Eu sunt de alta parere. Marile businessuri s-au nascut in perioade de criza. Cand trebuie sa iti calculezi mult mai bine fiecare pas, sa iti setezi asteptarile mult mai jos, sa incerci sa faci cat mai mult cu cat mai putine resurse. Adevarat, toate astea sunt valabile si cand nu e criza. Dar acum le resimti altfel decat in infloritorul an 2007 de exemplu...

Eu sunt din categoria optimistilor in continuare si sunt convins ca folosind la maxim resursele pe care le am voi reusi in ceea ce mi-am propus pentru 2010 :)

Asa ca trebuie sa pui la bataie mult creier ca sa faci ceva cu adevarat fezabil. Daca ai si daca poti :)

Asa ca e timpul pentru un START UP!!!

Remember - Weekender.ro

A fost o vreme :)

Poveste de toamna ( 2006)

de Andrei Fantana


In weekend-ul 12-13 Noiembrie in urma unui mic anunt pe forumul www.dtrn.ro s-au strans 5 masinarii satule de oras si dornice sa-si rasuceasca cele 4 roti pe un traseu din Valea Stanii, undeva pe langa Cheia, Prahova. Acolo s-au mai intalnit cu vreo alte 3 masinute si ele pornite la hoinarit si... a inceput balamucul. Am avut asadar tentatia de a medita ce anume ne mana prin locuri aberante pentru caii putere, ce anume ne controleaza cand strangem de volan stiind ca avem 80% sanse sa strambam caroseria, sa ne rasturnam sau sa luam o
creanga in radiator si de ce caldura care ne imbata dupa ce am nimerit in cele 20 de procente si ne vedem teferi de partea cealalta, in vale sau in varful muntelui, e suficienta
pentru o saptamana intreaga, si cateodata, pentru totdeauna.


Buturuga mica... si a dracu'...


Drumul avea intentia de a ne scoate pe culmea alpina a muntelui Zaganul. Pana acolo insa, s-a gandit sa ne arate codrul des si naravas. Dupa cativa kilometri buni de drum forestier, ajungem incolonati ca la gradinita, 4x4 in poiana unde urma sa infruntam padurea si cotele de nivel. Ne-am cainit pe la roti cupland MLR-urile, am refacut coloana si am testat primele noroaie usoare (pentru cei cu roti... normale). In gasca erau multi prieteni vechi (fro sase) si doua masini ultra cochete, musafire de pe forum. Deschizator de partie, my brother-fratelo, Costin calare pe un Terrano labartat cu roti cat butoaiele de tuica de Valeni. Prima oferta de emotii - buturuga fermecata. Cu o saptamana inainte, incercand sa inaugureze drumul, Costin si Nike (alta spaima a copaceilor din padurea aia) s-au certat prea mult cu micuta buturuga si cearta s-a reflectat in aripa spate a masinii lui Nike cu tot highlift-ul lor care a scos limba in zadar cat l-au tinut balamalele. Terrano-ul fiind lat cat o fadroma a chemat drujba in ajutor.


Bazz... Bazz... Vrrroum Bam... am facut freza buturugii, am mai adunat craci si am incercat sa lipim un drum acolo... unde nu era suficient. Cu tupeu si bafta primele doua masini au trecut - Costin si Nike, initiatorii traseului si ai invitatiei, erau dincolo acum. Urma Dan, intr-un Nissan GR, scurt dar lat cat sa-l tina minte toata valea. Nu stiu ce i-a spus el buturugii pentru ca... nu l-a lasat sa treaca. Malul s-a rupt iar masina a alunecat un pic cu gand de sanius lateral spre intregul deliciu al unui copacel bulucat, care poftea la tabla ca un prunc la tata. Eh... si acum sa vezi teorii - da-i asa, las-o asa, ba adu drujba, ba pune sufa, unde e highliftul, hai cu troliul, troliaza tu din spate - o epopee. Unde mai pui, ca Dan asa temerar cum l-am cunoscut noi in aceasta iesire, venise cu picioarele rupte si carjele offroad de nici nu putea conduce. Amicul lui caruia ii incredintase volanul era pentru prima oara in teren, si cu toate ca s-a descurcat minunat, responsabilitatea fugea ca un iepuroi de camp. Dan sarmanul, nu prea stia pe cine sa mai asculte. Ca sa nu mai povestim - masina era abia scoasa din reincarnari si arata ca la expozitie - nu prea iti dadea mana sa faci pe curajosul cu ea asa frumoasa cand toata padurea saliva la vopseaua aia, de la bradul al tanar pan' la fagul secular.


Sa fi trecut vreo... 2-3 ore de cand o tot pacaleam pe langa buturuga spre deliciul aparatelor de pozat. Si nu ca ne-ar fi fost foame dar.. parca vroiam si noi sa mai schimbam chinul si sa tentam la culmea muntelui. Dan in final s-a hotarat sa mearga inainte si cu masina tinuta in troliu de fata si in sufa+higlift in spate (ba chiar troliata si din spate la un moment dat). S-a facut ca trece peste buturuga si peste restul pasajului care mai avea un pic si devenea autostrada caci unii oameni intreprinzatori, au legat copacei cu cordelina si au pus tarusi si tot tacamul sa fie siguri ca nu o iau la vale cand le vine randul sa treaca. Luigi cu Nissanul mare (GR cu 4 usi) a decis ca e prea cu talc si ca de data asta, gabaritul nu-l avantajeaza si dupa ce ne-a facut loc, noua astia de stateam la coada sa ne masuram cu buturuga, a ramas sa intoarca si sa se plimbe prin alte locuri mai… late. L-a mai insotit Andrei si impreuna au avut de furca multa vreme - nu fusei de fata sa pot relata - dar o ora prin statie auzeai numai "Unde-i drujba... nu-mi mai trage fata... s-a blocat troliu, etc" Tre' sa fi fost... frumos.


Am ramas ultimul dar asa mic cum eram in Samurai, am trecut pe langa buturuga - ceea ce m-a determinat sa-mi iau niste roti mai mari. Drumul ne-a dus prin alte cateva pasaje minunate pe care trebuia sa le vedeti - fara peripetii dar cu senzatii tari si cu ragnete de motor. Si ajungem la jgeabul plangerii. Dragos si George trecura deja de el, fara a stii ce urma sa ne rezerve. Am vazut Terrano-ul rapus de o panta ascutita si rupta in doua, cu rotile zebenguindu-se cu capul in pereti inalti de namol si radacini, bolovani si altele. Urla sarmanul si se agata de tot ce apuca dar malul il arunca si-l oprea ba chiar si-a tras un copac mai aproape si a putut sa muste caroseria in partea din spate. A intors omu' si ai incercat un alt drum, dar in a doua incercare, un cap de bara a cedat psihic. Cu un om (Adi cel viteaz) tragand de roata - am scoborat Terrano-ul cat sa stea pe loc drept, cu gand sa-l recuperam a doua zi. Nike reusise intre timp sa rapuna si el pasajul. Cum nimeni nu mai avea ganduri de urcat din cei ramasi in josul jgeabului, m-am simtit cocos si spunand haiku-uri Samuraiului de sub mine - am plecat cu strigat de lupta camuflat sub capota sa cuceresc jgheabul malefic. M-a atins miselul... dar l-am biruit.


M-am vazut dincolo cu o aripa stanga mai dreapta decat aripa dreapta care prezenta acum mici modelaje. Ah... si ceva ornamente de plastic au ramas sa fie colectate de frac-miu din urma, care mi-a facut semne de bun ramas. O luaram pe poteci inclinate si inguste, inlocuind jumatate din scaun cu portiere si inghitind in sec la haul care ma privea din stanga. Aproape de golul alpin o panta stancoasa, ingusta si foarte abrupta se gudura la gandul rotilor. George a hotarat ca a urcat destul si am ramas doar 3. Cei trei muschetari erau: un Samurai, un Isuzu, si un Daihatsu - si eu care credeam ca trebuiau sa fie francezi. Am ajuns unde vroiam - am oprit motoarele, am ascultat si tras in piept aerul cu ceata, ne-am ascuns dupa niste tufisuri, astia care aveam de descarcat emotiile si rinichii, am invitat poze in aparat si ne-am pregatit pentru coborare - ca acum... reancepeau problemele. La vale, totul a mers uns pana la zona buturugii unde toti am hotarat sa incercam un pasaj alternativ. Si poate emotiile cele mai mari le-am trecut cu totii in toboganul cu colti, unde o matahala de bolovan era sa ne faca freza la fiecare. Dan si-a lasat GR-ul pe mana lui Costin, ramas acum fara volan: - Eu ti-o trec dar... nu garantez ca nu pateste nimic. - Lasa ma, da-i, hai pune-o aici, zgari-o da-o-n tandari, sprijin-o pe partea asta, tot incuraja proprietarul, aflat in dreapta din motive medicale.


Masina a scapat cu oglinda atinsa, dar proprietarul si-a castigat intregul nostru respect. Sa vezi omul cu piciorul rupt cum zbiara din dreapa: "rupe-o!" cand masina era nou-nouta si bolovanii forjati in Mordor iti umplu inima si ai senzatia ca poti sa incerci mai multe data viitoare. Peste noapte a nins... Capetele de bara si-au facut aparitie dis de dimineata - combinatie Brasov-Campina de unde Gogo le-a saltat - multumiri celor implicati. Dupa ce am golit cabana de omlete ne-am luat nervii si ambitia de a recupera Teranno, ca sa nu ramana acolo pan' la primavara, asa cum mai patisera unii d-ai nostri de treceau partenerii cu schiurile si ziceau: "Ba, pe aici tre’ sa fie masina lu' asta" intepand cu batul de schi in zapada mare mare. Ninsoarea a contribuit doar la namoleala secolului si dupa prima panta, toate masinile s-au dat batute.


Cu alte cuvinte am luat-o toti la pas cu trusa de scule intinsa pe un bat si carata pe rand in doi. Reparatia.. a luat juma’ de ora si apoi.. am purces toti la a vedea cum se descurca Teranno-ul la patinaj viteza, circuit cu namol si zapada, proba slalom special cu pietroi pe tobogan. S-a lasat fara avarii dar cu chiote si bucurie.


Frac-miu si cu mine am purces sa alimentam si masinile si stomacul si i-am lasat pe restul la un al drum spre cimitirul eroilor - ne-am revazut pe seara intr-o taverna de pe drum - si ne-am repliat la Bucuresti incolonati si cuminti.

2010 - ce asteptati

ce-o fi o fi...

Nu stiu la ce sa ma astept de la noul an inca. Stiu ce as vrea sa fac dar....vorba unui prieten "nu ma mai uit la stiri ca ma sperii si deprim". Peste tot doar criza, scumpiri si somaj...Eu somer sigur nu voi fi asa ca imi raman celelate doua :))

Oricum avem planuri marete....dar mai intai sa platim datorii si sa ne adunam puterile dupa un sezon de iarna ratat la Predeal din cauza vremii....in noaptea de revelion ploua asa frumos

Ajutor

Am nevoie de ajutor pentru copii de la Centrul de Plasament de la Peris

Pentru ca vreau sa :
- ii duc in excursie la munte
- sa aiba posibilitatea de a invata engleza
- sa invete sa lucreze pe calculator
- sa gasesc joburi pentru cei mai mari dintre ei
- sa le dau posibilitatea sa iasa de acolo din cand in cand, sa vada locuri noi, sa invete, sa cunoasca...
- Sa duca o viata de copii normali

de ce am nevoie:
- microbuz 20 persoane de doua ori pe luna, cursa de o zi - cu acesta ii voi duce la munte unde le vom face jocuri cu baietii din echipa Outextrem, ii vom invata lucruri utile gen cercetasi...
- voluntari ca insotitor de grup REZOLVAT
- voluntari pentru a ii invata engleza, de doua ori pe saptamana cate 3 ore...
- voluntari pentru utilizare calculator, de doua ori pe saptamana cate 3 ore...
- pentru cei care au peste 18 ani (da sunt cativa care au depasit aceasta varsta) o posibilitate de a gasi un loc de munca pentru a se integra in societate....REZOLVAT
- fonduri necesare pentru a le suplimenta alimentatia, pentru rechizite, pentru hainute...
- fonduri necesare pentru premierea celor mai merituosi dintre ei

Si ar mai fi...dar deocamdata incerc sa lucrez la cadrul legal pentru a face asta...

Va multumesc...

Tuturor celor ce mi-ati dat posibilitatea sa fac fericiti niste copii in luna Craciunului

Am mers sambata impreuna cu Mos Craciun la Peris. Atat la sala de sport din localitate unde am avut intalnire cu toti copii de la gradinitele si scolile generale cat si la Centrul de Plasament din Peris. Imaginile de mai jos sunt de la cea de-a doua locatie unde am ramas marcat de tot ceea ce s-a intamplat...

A fost crunt. Nu prea pot descrie in cuvinte ceea ce am simtit acolo. Copii aia s-au bucurat de prezenta cuiva acolo mai mult decat de cadourile primte. Am surpins pe multi dintre cei ce m-au insotit cu lacrimi in ochi si nod in gat. Abia cand vezi cum e acolo iti dai seama ce inseamna parintii tai, buni sau rai dar langa tine. Abia acolo iti doresti ca daca vreodata, ai un copil acesta sa aiba parte de tine...

Imi doresc sa pot face mult mai multe pentru acesti copii, pe care acum ii simt aproape de inima mea. Si voi face. Promit!

Multumesc Andrei Zincenco pentru Foto si toata implicarea lui in aceasta actiune. Deasemenea le multumesc celor de la Editura Egmond, de la officecomfort si de la Adventure Park Peris fara de care aceaasta actiune nu ar fi fost posibila...Sa nu uit si de fetele inimoase de pe FB care ne-au insotit si ajutat in tot ceea ce am facut acolo

intrunire Comisia Nationala de Offroad

In acest weekend la Cheile Gradistei. Din ce am vazut deja pe mailuri se anunta iures mare. Se pregateste o revolutie.